joi, 25 noiembrie 2010

Protest, sau sprijin?

Ce voiam sa zic? Ah, da, am citit pe un blog care-mi place si pe care-l apreciez mult ca au fost voci care au spus ca mamele alea de au facut protestul alaptand au exagerat. Mda, or fi exagerat, nu zic nu. Au exagerat ca au lezat niste priviri, niste idei, niste conceptii, ca s-au expus si ca si-au atras bombaneli de genul "Nebune!" Si au exagerat, avcorz, pentru ca si-au luat copiii si i-au chinuit in public si i-au hranit cu forta cand ei nu voiau (pare-mi-se, un copil alaptat e fericit oricand sa stea la san)

Acuma, eu nu-s dintre ele. Eu fugeam acasa cand simteam ca Tudor vrea sa manance. Mi se parea ca badigardul din parc, adolescentul mofluz cu cainele, antrenorul isteric de fotbal, cainele ceacar si tufisul cu flori galbene se uita chioras la mine ca dau sa manance copilului. Sau o luam la sanatoasa spre masina. Sau, eu stiu, mi-as fi luat cu mine un cort cu montare instant (= apasat pe buton) sa ma bag acolo sa alaptez la adapost. Da' nu eram la adapost, ca venea politia locala si ma salta ca ala nu era loc de campare. Deci, nu. Tre' sa ai proprietate personala sau contract de inchiriere sa alaptezi. Altfel, nu merge, vine badigardul si te usuie. Sau lezezi, hmm, sensibilitatea publica.

Care, desi asa sensibila cum e la hrana instant si natiur, nu e la fel de sensibila la anatomia atent selectionata prin clicuri, ringuri si libertati prin metrouri. N-am vazut pana acum badigard, sau tanara sa interpeleze f'un cetatean in statie la Eroilor ca ziarul de-l foieste are prea multa carne macra expusa!

Ca sa alaptezi, iti treba contract de vanzare-cumparare notarizat, sau de-ala de inchiriere, tre' sa fii cu impozitele la zi si sa ai adeverinta medicala tipizata, 3 exemplare semnate parafate de la medicul de familie si contrasemnate de ala de specialitate.

N-am facut niciodata aprecieri la adresa celor de nu alapteaza. Treaba lor, copilul lor. Tot ce spun e ca un copil alaptat e un copil fericit. Trebuie sa alaptezi ca sa vezi asta. Sorry, altfel nu se vede. O spun din sursa care a si biberonat in primele saptamani de viata ale bebelui, dar acum alapteaza cu drag. Nu-s eu sursa, pe mine m-a ferit propria natura si m-a ajutat sa nu sterilizez biberoane la ore mici. Io numa' scriu baliverne la ore mici.

Dar mi-am luat partea cu alaptatul. Persoane care n-au alaptat, sau au alaptat cat sa fie in trend ("Il si alaptez pana pe la 3 luni, ca cica asa e bine, asa e acum" - persoana la al doilea copil, cu primul deloc alaptat; cel mare are 3 ani jumate, nu 21, cat s-ar crede dupa asa afirmatie) se uita la mine ca la un ozeneu si imi replica siderate: "Da' ce-a fost in capul tau de l-ai alaptat pana la varsta asta??!" Soti de atare persoane: "Hai, bai, ca e prea mult! Pai, tu nu pleci nicaieri fara el? Voi de cand n-ati mai fost amandoi intr-o vacanta?"

Eee, si uite asta ma scoate din pepeni! Frate, eu n-am zis nimanui nimic in relatie cu propriul copil! Fiecare face dupa mintea lui. Si se gasesc mamele astea sa protesteze si sa spuna clar ca mamele, in Ro, sunt dezinformate si prost indrumate si unele sunt ignorante (no offence, da' cand hranesti copilu' cu formula pentru ca "n-am sfarcuri" si avea mameloane exact ca orice alta femeie care nu a mai alaptat, cam cum sunt ale mele dupa 14 luni de alaptat). Si sunt femei care spun ca ele au vrut, dar n-au putut. Si mai departe se isca si conflicte, ca astea de alapteaza cica sunt fanatice si intolerante s.a.m.d.

Bai, fratilor, eu nu sunt catusi de putin intoleranta, n-am judecat pe nimeni, n-am sfatuit, n-am dat cu parul! Da' eu m-am simtit minimum  8 luni judecata ca mai alaptez dupa 6 luni ale copilului! M-am simtit 14 luni intregi netolerata ca as avea de gand sa alaptez in cantina aia de la Ikea, unde - n-asa? - lumea mananca si i se face sila daca vede si-un sugar mancand. Asa ca s-a dus tata lu' copilu' singur sa-mi ia birou si ne-am certat la telefon juma' de zi pe ce sa ia! M-am ascuns 14 luni pe dupa tufisuri, mi-am dorit 14 luni sa ma duc la mall sa-mi iau rochii, am poftit 8 luni la o prajitura nenumita!

Ia uite, io ma gandesc non-stop la sensibilitatile altora, de la a nu le chestiona alegerea de a nu alapta, pana la a le respecta masa din oras, dar mie mi se arunca in fata tot felul de comentarii, iar my fellow-breastfeeders sunt blamate in diverse chipuri, mai ales aia cu "politically incorrect"!

Acuma ma simt, cumva, razbunata! Sunt mame care stand up for their right to feel free to breastfeed! Eu mai fac un cppil peste 1-2 ani, da' tot nu ma voi simti libera, pentru ca am vazut privirile, dar ma incurajeaza si ma consoleaza mamele care spun tuturor c-o fac!

S-au gandit cei ce sunt de parere ca exagreaza ca o fac nu numai "in ciuda", dar si "pentru"? Ca nu e numai o forma de protest, ci una de sprijin? Pentru astea fricoase si conformiste ca mine? Ca ele arata si alora de se tem ca se poate? Ca nu sustin alaptatul impotriva celor ce nu au reusit, ci pentru cele care vor reusi?

S-au gandit ei, oare, ca anti-alaptatul si atitudinea asta de blamare a acestui gest, de a alapta in public, e o forma de misoginism? Sa tinem femeia la cutie cat alapteaza, sa nu ne deranjeze la estetic!

Ca s-or fi adunat acolo pentru ca uneia singure ii era frica sa se duca sa alapteze si si-a chemat prietenele alaturi de ea? S-o sprijine si s-o incurajeze? Ca la noi, omu' cand te vede ca porti chipiu si esti de unul singur, te arata cu degetul ca esti nebun. Daca sunt 2, sunt 2 nebuni. Da' daca-s 100-2-3, nu mai sunt asa nebuni, sunt si ei oameni si poarta chipiu, na! Incep sa creada ca o fi ceva si cu chipiele alea!

Da' de copiii aia de la Lecturi urbane de ce nu se ia nimeni ca exagereaza cu cartile alea? Eu m-as simti agresata sa mi se ofere o carte: adica, ce, am fata de om care n-are o carte-n casa, treba sa vie unu' sa-mi dea mie o carte?! M-as simti agresata sa-i vad dandu-se mari in metrou ca citesc! Da' ce, cititul e un act intim, petrecut intre lector si lectura lui, e un act de discretie, un om bine-crescut n-ar face neam parada din asta! E, uite, io ma simt agresata de aia care citesc demonstrativ!

Bravo, mai, mamelor, care alaptati oriunde! Multumesc, mai, mamelor, intolerante si agresive, ca alaptati pentru mine!

5 comentarii:

  1. Vadim tudor cred ca este invidios...

    RăspundețiȘtergere
  2. tu scrii rar, dar cand scrii o faci atat de bine si atat de frumos!

    RăspundețiȘtergere
  3. Bogdana, e o zona neglijata din motive de logistica si inspiratie :-). Multumesc pentru apreciere, chiar la tine am citit de nazurile starnite de protest, deci ai fost sursa mea de inspiratie.

    @Anonim: cred ca nu stii despre ce vorbesti :-). Si nici despre cine, de altfel.

    RăspundețiȘtergere
  4. Draga mea, bine ca nu ti-am oferit o carte in metrou, ca cine stie cum ne incaieram pe-acolo... Da' uite ca pur si simplu nu m-am gindit ca poate fi jignitor sa oferi o carte. My bad!
    Felicitari pentru casa, sa-mi spui si mie unde gasesti cuverturi frumoase!

    RăspundețiȘtergere
  5. Ioana, :-))), era o ironie, sau, nu stiu cum sa-i spun: revolta impotriva protestului cu alaptatul mi se pare la fel de absurda ca si revolta impotriva ideii de a oferi carti.
    Tx pt casa. Apropo de cautarile voastre, e innebunitor si sa o construiesti de unul singur, poate o sa scriu pe scurt despre asta :-).
    Pana una-alta, am gasit ceva pe breslo.ro, insa mai caut :)

    RăspundețiȘtergere